Azerbaidjan

De la Wikivoyage
Lumea > Asia > Azerbaidjan
Salt la: navigare, căutare

Azerbaidjan este o țară situată între Asia și Europa, în Caucaz. Cuvântul „Azerbaidjan” înseamnă „Țara Focurilor” în limba veche. Vecinii Azerbaidjanului sunt Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest. La est este Marea Caspică. Pe litoralul Mării Caspice se află capitala Baku. Poporul azer face parte din familia națiunilor turcice. Majoritatea populației este de religie musulmană. Azerbaidjanul, o națiune în care majoritatea populației este formată din musulmani, este o republică laică și unitară.

Despre[modificare]

Istorie[modificare]

Azerbaidjanul este unul dintre cele mai vechi state ale civilizației, fiind o țară cu o istorie străveche și bogată, pe teritoriul căreia de-a lungul secolelor s-a acumulat o bogată moștenire pentru tezaurul culturii mondiale. Descoperirea peșterii Azîh - unul dintre primele locuri unde a trăit omul, precum și a unor obiecte din epoca de piatra, demonstrează ca Azerbaidjanul a intrat în zona unde au trăit antropoizii. Procesul de formare a triburilor în această zonă a durat din mil. III până în sec I i.C. Primele formațiuni politice au apărut pe teritoriul Azerbaidjanului în sec IX i.C. Statul Manna, care avea un nivel ridicat de dezvoltare economică și culturală, ai cărui locuitori credeau în fenomene naturale, Soare și Lună.

La inceputul sec. VI i.C. Manna a fost cucerită de Media și religia oficială a devenit zoroastrismul, a cărui răspândire era legată de numeroasele zăcăminte de țiței și gaze, surse naturale de foc. Un rol important în istoria străveche a Azerbaidjanului l-au jucat statele Atropatena și Albania Caucaziană. Denumirea de Atropatena, provenită de la numele conducătorului ei, Atropat, s-a transformat mai târziu în Azerbaidjan. Anume în Atropatena a început procesul de formare a națiunii azere. În sec. III-V pe teritoriul Azerbaidjanului s-a răspândit creștinismul. Odată cu apariția în Transcaucazia a bisericilor creștine, viața laică și spirituală a căpătat un nou impuls de dezvoltare. La inc. sec. V a fost alcătuit alfabetul alban, care a impulsionat dezvoltarea învățământului. Multe monumente unice culturale ale literaturii și arhitecturii s-au păstrat până în zilele noastre.

La începutul sec. VIII Azerbaidjanul a fost cucerit de arabi si a devenit o parte a califatului arab sub denumirea vilaiat Arran. În aceasta perioada islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punând bazele unor noi tradiții si culturi. Între secolele IX-XII, se stabilesc triburi turcice, ce se amestecă cu localnicii de origine iraniană, cu arabi și albani, sinteza etnică constituind-o poporul Azer. Azerii, ca si alte națiuni care au adoptat islamul, se numeau musulmani si contribuiau la dezvoltarea culturii musulmane. În acea perioadă Azerbaidjanul a îmbogățit tezaurul culturii mondiale, dând lumii mulți savanți, poeți și arhitecți iluștri. În perioade diferite ale evului mediu, pe teritoriul Azerbaidjanului s-au evidențiat formațiunile statale Qaraqoyunlu, Agqoyunlu și statul Safevizilor. Rutele comerciale dintre Europa și Asia au făcut ca Azerbaidjanul, care se afla la intretaierea lor, să intre în sfera de interese ale altor state. Cu toate acestea, în sec. XVIII pe teritoriul Azerbaidjanului au apărut state independente – hanate. Însă diferendele dintre Rusia, Turcia și Iranul, care s-au accentuat in sec. XVIII-XIX, au transformat Azerbaidjanul intr-o arena a războaielor. În baza tratatului de la Turkmanciai (1928) Rusia și Iranul au împărțit intre ele Azerbaidjanul istoric: partea de nord a revenit Rusiei, iar cea de sud Iranului. Acum, în Iran trăiesc în jur de 25-30 milioane de azeri.

După Primul Război Mondial, în anul 1918, a fost fondată Republica Democratică Azerbaidjan, devenind astfel prima republică dintre țările musulmane. A putut exista până în 1920, când a fost ocupată de armata sovietică. Azerbaidjanul și-a recâștigat independența în 1991.

Localizare[modificare]

Azerbaidjanul este caracterizat de o varietate peisajistică impresionantă. Peste 40% din teritoriul său este ocupat de șesuri și câmpii, jumătatea cărora aflându-se la cote de 400-1500 metri deasupra nivelului mării. Teritoriile așezate la cote de peste 1500 de metri constituie puțin mai mult de 10 procente din totalul teritoriului țării. Cel mai renumit platou este Kura. Pantele munților sunt acoperite de fagi, stejari și brazi. Clima subtropicală uscată, predominantă în partea estică, respectiv centrală a Azerbaidjanului, este caracterizată de o iarnă blândă și îndelungată - patru până la cinci luni - și foarte caldă vară.

Acest mediu a fost extrem de favorabil dezvoltării economice a Azerbaidjanului din moment ce agricultura primitivă i-a făcut loc folosirii mai adecvate a solului.

Azerbaidjanul are munți foarte înalți (până la 4466 m), păduri și mare. Azerbaidjanul atrage din ce în mai mulți turiști în fiecare an.

Destinații[modificare]

Orașe[modificare]

Alte destinații[modificare]

Intră[modificare]

Cu avionul[modificare]

Cu mașina[modificare]

Cu trenul[modificare]

Activități[modificare]

Gastronomie[modificare]

Link-uri[modificare]



Schiţă Acest articol este încă foarte scurt și în multe părți încă în fază de schiță. Dacă știi ceva despre această temă, fii curajos și editează și extinde articolul, astfel încât acesta să devină un articol mai bun.