Schitul Prodromu
- Acest articol face parte din proiectul anului 2014
| Schitul Prodromu | |
 Vârful Muntelui Athos așa cum este văzut din curtea Schitului Prodromu. În partea stângă: Clopotnița și Capela "Adormirea Maicii Domnului" construită deasupra intrării principale. | |
| Profilul mănăstirii | |
|---|---|
| Confesiune: | ortodoxă |
| Hram: | Sfântul Ioan Botezătorul |
| Ctitor: | Ieroschimonahul Nifon |
| Tip: | călugări |
| Datele mănăstirii | |
| Datare: | 1850 |
| Țara: | Grecia |
| Localizare: | Muntele Athos |
| Website: | adaugă |
Schitul Prodromu este o mănăstire din Muntele Athos, Grecia.
Despre[modificare]
Scurt istoric[modificare]
Partea de răsărit a Muntelui Athos, zonă foarte liniștită și bogată in peșteri, a fost dintotdeauna un loc preferat de sihaștrii români athoniți. Aici au sihăstrit călugări români încă din secolul al IV-lea. În a doua jumătate a secolului al VIII-lea se nevoiau în peșterile de aici vreo zece sihaștri din Țările Române, care și-au construit câteva colibe și o mică biserică de piatră având hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. La începutul secolului al XIX-lea biserica se numea Chilia Sfântului Ioan Botezătorul, Chilia Românească de la Vigla Ianicopoli, sau, mai apoi, Chilia Prodromul (Înaintemergătorul). Prin anul 1810, se nevoia aici un vestit sihastru român, mare făcător de minuni, ieroschimonahul Iustin. După 35 de ani de nevoință, s-a mutat la cele veșnice, lăsând egumen, în locul său, pe ucenicul lui, ieromonahul Patapie. După 20 de ani, din cauza tulburărilor politice din Balcani, călugării s-au risipit, Patapie retrăgându-se și răposând la Mănăstirea Neamț. În anul 1850, ieromonahii Nifon și Nectarie, ambii cu metanie din mănăstirea Horaița, județul Neamț, au rezidit, cu ajutoare aduse din țară, temelia, biserica și trei corpuri de chilii ale schitului Prodromu, care se ruinaseră aproape cu desăvârșire. În anul 1860, biserica a fost sfințită de arhiereul român Isaia Vicol, episcop de Roman. Apoi, ieroschimonahul Nifon, numit pe drept cuvânt ctitorul schitului, adună în jurul lui până la 60 de călugări, care se nevoiau la Muntele Athos, punând bazele celui mai mare schit românesc de acolo, cunoscut până astăzi ca Schitul Românesc Prodromu. Astfel, în anul 1820, în vremea arhipăstoririi Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, a fost fondat oficial la Muntele Athos, Schitul Românesc Prodromu cu hramul "Sfântul Ioan Botezătorul", întemeierea sa fiind consfințită prin hrisoavele domnești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei la 7 iulie 1853 și ale domnitorului Carol I al României la 19 iunie 1871.
Locație[modificare]
1 Schitul Prodromu se află la capătul răsăritean al peninsulei Athosul, numit Vigla, într-un ținut pustiu, pietros și bântuit de furtuni. Din aceste motive, schitul a luat numele Sfântului Ioan Botezătorul, Prodromu în limba greacă. Locul este sălbatic, cu minunate frumuseți naturale, prielnic sihăstriei și înaltei contemplații bisericești. În partea de răsărit a schitului se întinde Marea Egee, mereu agitată de valuri și furtuni, iar spre apus se înalță, până la altitudinea de 2033 m, Muntele Athos, al cărui vârf de marmură, în mare parte a anului acoperit cu zăpezi, scânteiază sub razele soarelui, cu mult timp înainte de răsăritul lui. Locul a fost îndrăgit de pustnici, doritori de înaltă viață duhovnicească.
Cazare[modificare]
Mănăstirea oferă modalități de cazare. Pentru a se caza în condiții mai bune, vedeți Muntele Athos - Cazare.
Contact[modificare]
- Adresă: 630 86 Kareia, Grecia
- Tel.: 0030 23770 23294
- E-mail: prodromu.secretariat@yahoo.com
- Site oficial: www.crestinortodox.ro