Mănăstirea Horezu
| Mănăstirea Horezu | |
 Biserica ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” a mănăstirii Horezu | |
| Profilul mănăstirii | |
|---|---|
| Confesiune: | ortodoxă |
| Hram: | Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena |
| Ctitor: | Constantin Brâncoveanu |
| Tip: | maici |
| Datele mănăstirii | |
| Datare: | 1690 |
| Țara: | România |
| Localizare: | Romanii de Jos |
Mănăstirea Horezu sau Mănăstirea Hurezi, din Valahia, România, este o piesă de artă în stilul "brâncovenesc", cunoscută pentru puritatea și balanța sa arhitecturală, bogăția detaliilor sculptate, tratarea compozițiilor religioase, portretele sale votive și lucrările sale pictate decorativ. Mănăstirea Horezu (cunoscută de multă lume ca Mănăstirea Horezu) se află în satul Romanii de Jos din județul Vâlcea. Aceasta a fost ridicată între anii 1690-1693 și este cea mai importantă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714. Mănăstirea Horezu este monument istoric inclus în patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Ansamblul mănăstirii
[modificare]Ansamblul monastic are în componență: biserica ”Sf. Împărați” ctitorită de Constantin Brâncoveanu; biserica bolniței, ctitorită de doamna Maria (soția domnitorului) în 1696; schitul „Sfinților Apostoli“, ctitorit de starețul mănăstirii Ioan Arhimandritul la 1698; schitul Sfântului Ștefan, ctitorie a fiului cel mare al domnitorului, la 1703; paraclisul „Nașterea Maicii Domnului” (1697); Palatul Domnesc, turnul-clopotniță, corpul de chilii și zidul de incintă, toate ridicate între anii 1692-1697; trapeza (1705-1706); fântâna și clădirile anexe, secolul XIX.
Biserica ”Sf. Împărați”
[modificare]Biserica ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost construită între 1690 și 1693 pe un plan trilobat, cu pridvor în stil brâncovenesc și cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată. Pereții exteriori sunt decorați cu firide ornamentale cu cercuri și panouri dreptunghiulare. Pictura interioară este atribuită mai multor meșteri zugravi; dintre care doi greci: Constantinos și Ioan și patru români: Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Catapeteasma este din lemn de tei sculptat, poleit cu aur. Biserica adăpostește mormântul lui Ioan Arhimandritul (primul stareț al mănăstirii), dar și pe cel al domnitorului, nefolosit deoarece Brâncoveanu a fost înmormântat la biserica „Sfântul Gheorghe“ din București.
Acces
[modificare]- Drumul național (DN67), pe ruta: Râmnicu Vâlcea - Buleta - Govora - Firești - Pietrari - Negrulești - Romanii de Jos (56,4 km).
Cazare
[modificare]Mănăstirea Horezu oferă turiștilor 20 de locuri de cazare.
Contact
[modificare]- Adresă: Strada Mănăstirii, Romanii de Jos, județul Vâlcea, România (cod: 245803)
- Tel.: 0787 665 726
- E-mail: contact
- Site oficial: hurezi.arhiepiscopiaramnicului.ro
Mănăstiri în apropiere
[modificare]- Mănăstirea Polovragi - 29,5 km. - prin drumul național DN67
- Mănăstirea Crasna Gorj - 54,3 km. - prin drumul național DN67
- Mănăstirea Lainici - 88,8 km. - prin drumul național DN7 și drumul județean DJ665
- Mănăstirea Tismana - 110 km. - prin drumul național DN67