Ghid de conversație german

De la Wikivoyage
Ghiduri de conversație > Ghid de conversație german
Jump to navigation Jump to search

Germana este vorbită ca limbă oficială în Germania, Austria, părți din Elveția, Liechtenstein. Este de asemenea vorbită în departamentul francez Alsace (germană: Elsass), în provincia italiană Alto Adige (germană Südtirol), părți din Luxemburg și o mică parte din Belgia.

Ca și în multe alte limbi europene, există două conjugări ale verbului pentru persoana a II-a, pentru a exprima felul relației între vorbitor și ascultător. Dacă ești familiarizat cu cineva, folosești du (tu); dacă relația este pur formală, oficială folosești Sie (D-tră). În comparație cu limba română, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru "Dumneavoastră". Dacă vorbești cu cineva, pe care-l apelezi cu numele mic folosește forma du. Din punct de vedere gramatical, forma Sie este în germană persoana a III-a plural, dar scris cu literă mică, sie, și persoana III-a singular-feminin. În ghidul de conversație, prima formă este du, a doua (forma politicoasă) este Sie.

Genuri în germană[modificare]

Există trei genuri ale substantivului: feminin, masculin și neutru. Articolul hotărât al substantivului corespunde genului său: die (f) (citește di), der (m) și das (n).

Limba germană folosește declinări pentru substantive. Există patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ și acuzativ. Fiecare dintre ele depinde de genul și numărul substantivului.

O particularitate a limbii germane, este că toate substantivele, chiar și cele din mijlocul propoziției, se scriu cu literă ințială mare (Bahnhof=gară, Tisch=masă).

Există foarte multe și foarte diferite dialecte în țările vorbitoare de germană. Un german din nord și unul din sud s-ar înțelege foarte greu, dacă ambii și-ar vorbi dialectele regionale. Bineînțeles, toată lumea înțelege limba standard (în germană: hochdeutsch ), dar nu toată lumea poate să o vorbească corect. În general, dialectele din sud diferă mai mult de dialectul oficial.

Pe coasta din nord la Marea Nordului și Marea Baltică, multă lume vorbește un dialect numit Plattdüütsch. Unii spun că ar fi o limbă distinctă, de sine stătătoare, apropiată de flandră și germană.

Germana vorbită în partea germană a Elveției se numește local Schwyyzerdüütsch.

Ghid de pronunție[modificare]

În cele mai multe cazuri, pronunția germană nu este vagă, dacă urmărești câteva reguli. Invers, să știi cum se scrie un cuvânt când îl auzi, este ceva mai mult de lucru.

Vocale[modificare]

Vocalele germane sunt vorbite asemănător în mai toate regiunile.

a ca și 'a' în "masă"
e ca și 'e' în "tren"
i ca și 'i' în "bingo"
o ca și 'o' în "dor"
u ca și 'u' în "tu"
ä ( a-umlaut ) ca și 'e' în "tren"
ö ( o-umlaut ) pronunță 'io' (scurt)
ü ( u-umlaut ) ca și 'iu'
y ca și 'iu' în "ciuc" (la fel ca 'ü')


Vocalele a, o și u se folosesc și în varianta cu umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei a, o sau u: ä, ö și ü, iar la majuscule: Ä, Ö și Ü.

  • ä și Ä se pronunță asemănător cu un „e” românesc, dar foarte deschis;
  • ö și Ö se pronunță asemănător cu „eo”, așa ca în cuvintele românești bleu și loess.
  • ü și Ü se pronunță asemănător cu „iu”, așa ca în cuvintele românești iureș, iute.

În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie și: ae = ä, respectiv oe = ö și ue = ü (excepție: în numele proprii), dar aceste perechi înlocuitoare de litere se pronunță la fel ca și ä respectiv ö și ü.

Alte particularități germane de pronunțare:

  • äu se pronunță (simplificat) ca și „oi”.
  • c se pronunță în multe cazuri ca și „ț”;
  • e se pronunță uneori ca un „ă”, de exemplu în poziție prefinalăː Morgen, lassen, kommen;
  • ei se pronunță ca și „ai”;
  • eu se pronunță (simplificat) ca și „oi”.
  • ge se pronunță ca „ghe”;
  • gi se pronunță ca „ghi”;
  • j se pronunță ca un „i”;
  • r se pronunță în multe dialecte germane foarte voalat, eventual chiar deloc
  • s se pronunță în multe cazuri ca și „z”;
  • sch se pronunță ca un „ș”;
  • sp se pronunță în multe cazuri ca „șp”;
  • st se pronunță în multe cazuri ca „șt”;
  • v se pronunță ca un „f”; (numit de nemți v-Vogel, citeșteː fau-fogăl)
  • w se pronunță ca un „v”; dar, excepție:
    • în multe nume proprii germane, w-ul final nu se pronunță aproape de loc: Beeskow; Treptow.
  • y se pronunță ca și „ü” (vezi mai sus);
  • z se pronunță ca un „ț”.

Lungirea vocalelor[modificare]

O vocală este mai scurtă dacă urmează un dublet de consoane. Asta se întămplă doar din cauza dubletului.

Pe de altă parte, dacă după o vocală urmează un 'h', acesta nu este pronunțat, dar lungește vocala. O mică excepție este 'i', care este lungit prin adăugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Deci, h-ul în Hahr face pe a mai lung, e-ul din Tier face i-ul mai lung. (Vezi "Diftongi" mai jos.)

Consoane[modificare]

Consoanele tind să fie pronunțate destul de tare (cu excepția lui 'r').

b
ca și 'b' în "bară"
c
ca și 'ț' în țară înainte de 'i' și 'e'; ca și 'c' în "cameră" altfel
d
ca și 'd' în "dinte"
f
ca și 'f' în "fotoliu"
g
ca și 'g' în "gang"
h
ca și 'h' în "hamster"
j
ca și 'i' în "iobag"
k
ca și 'c' in "cameră"
l
ca și 'l' in "liță"
m
ca și 'm' in "mamă"
n
ca și 'n' in "niță"
p
ca și 'p' in "porc"
q
ca și 'q' in "quantum" (urmat de "u", aproape întodeauna)
r
ca și 'r' în "rob", dar nu atât de tare, 'r' în "Arm" se pronunță mai încet
s
ca și 'z' în "zarzavat"
t
ca și 't' în "top"
v
ca și 'f' în "fată", numit de nemți spre recunoaștere: v-Vogel=fau-fogăl
w
ca și 'v' în "victorie"
x
ca și 'x' în "xilofon"
z
ca și 'ț' în țară
ß
ca și 's' în "sirop"; uneori apare scris ca 'ss'

Diftongi uzuali și legături[modificare]

au
ca și 'au' în "miau"
ae
transcriere pentru 'ä' dacă nu este disponibilă tastatura germană
ah
ca și 'a' în "bar", mai lung decât 'a'.
äu
ca și 'oi' în "căsoi"
ei
ca și 'ai' în "mai"
eu
ca și 'oi' în "căsoi"
eh
'e' lung
ie
mai scurt ca 'ii' în "copii", mai lung decât 'i'.
ieh
la fel ca 'ie'.
oe
transcrierea lui 'ö' în lipsa tastaturii germane
oh
ca și 'oo' în "alcool", mai lung decât 'o'.
ue
transcrierea lui 'ü' în lipsa tastaturii germane
uh
ca și 'u' în "mult", mai lung ca 'u'.
ch după 'a', 'o' și 'u
ca și 'h' în "hartă"
ch după 'i' și 'e'
între 'h' din "hartă" și 'ș' din "șiret", ca și 'ci(â)' în "ciumă"
ch la începutul cuvântului
ca și 'c' în "caracter"
ck
ca și 'cc' în "accident"
ng
ca și 'ng' în "împung"
ph
ca și 'f' în "față"
sch
ca și 'ș' în "șiret"
sp la începutul cuvântului
ca și 'șp' în "șpriț"
ss
ca și 's' în "vis", spre deosebire de 'ß', scurtează vocale pe care o succede. Folosit și pentru transcrierea lui 'ß' în lipsa tastaturii germane
st la începutul cuvântului
ca și 'șt' în "șterge"

Listă de fraze uzuale[modificare]

De bază[modificare]

Salut. Alo.
Hallo. (Halo)
Bună. (informal)
Hi. (pronubță HAI)
Ce mai faci? / Ce mai faceți?
Wie geht's? ? Wie geht es Ihnen? (Vi ghets? / Vi ghet es inăn?)
NOTĂ: În germană, asta este chiar o întrebare, nu doar o formă de salutare. Deci, mai bine rămâneți la 'Hallo' .
Bine, mulțumesc.
Danke, gut. (Danche, gut)
Cum te cheamă?
Wie heißt du? (Vi haist du?
Cum vă numiți/cheamă?
Wie heißen Sie? (Vi haisăn zi?)
Numele meu este Icsulescu .
Ich heiße Icsulescu . (Ih haiße Icsulescu)
Încântat de cunoștiință.
Sehr angenehm. (Zer anghenem)
NOTĂ: Mai degrabă în utilizarea formală, oficială a limbii.
Te rog / Vă rog.
Bitte. (Bite, ! cu e spre ă)
Mulțumesc / Mulțumesc frumos / Mulțumesc din suflet.
Danke / Dankeschön / Vielendank. (Danche / Dancheșon / Filăndanc)
Cu plăcere.
Bitte. (Bite)
Da.
Ja. (Ia)
Nu.
Nein. (Nain, ! nu se spune separat niciodată nicht, care deasemenea înseamnă Nu)
Scuză-mă / Scuzați-mă. (captarea atenției, un fel de Rogu-te/Vă rog') : Entschuldigung. (Entșuldigung)
Scuză-mă / Scuzați-mă. (pardon)
Entschuldigung. (Entșuldigung)
Îmi pare rău.
Tut mir Leid. (Tut mir laid)
La revedere
Auf Wiedersehen. (Auf Viderzeăn.)
Pa (informal)
Tschüß. (Cius)
Nu vorbesc [bine] germana.
Ich kann deutsch nicht sprechen [Ich kann deutsch sehr gut sprechen]. (Ih can doici niht șprehăn [zer gut])
Vorbești/Vorbiți româna?
Sprichst du / Sprechen Sie rumänisch? (Șprihst du / Șprehăn zi ru-me-niș?)
Vorbește cineva de aici româna? Kann hier jemand rumänisch? (Can hir iemand rumeniș?)
Ajutor!
Hilfe! (Hilfe!)
Bună dimineața.
Guten Morgen. (Gutăn Morgăn)
Bună seara.
Guten Abend. (Gutăn Abănd)
Noapte bună.
Gute Nacht. (Gută Naht)
Nu înțeleg (asta).
Ich verstehe es nicht. (Ih fărȘtee niHt)
Unde este WC-ul/baia?
Wo ist die Toilette? (Vo ist di toalete?)

Probleme[modificare]

Lasă/Lăsați-mă în pace.
Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasăn-zi miH in Ruee)
Nu mă atinge / atingeți!
Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasăn Zii mih niHt an)
Chem poliția.
Ich rufe die Polizei. (Ih rufă dii Polițai)
Poliția!
Polizei! (Polițai!)
Stai! Un hoț!
Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Dib!)
Am nevoie de ajutor.
Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (IH brauhă daină / Ire Hilfă)
Este o urgență.
Das ist ein Notfall. (Das ist ain Notfal)
Eu m-am rătăcit/pierdut.
Ich habe mich verirrt. (IH habe miH fărirt)
Mi-am pierdut bagajele (geanta).
Ich habe meine Tasche verloren. (IH habe maină Tașă fărlorăn)
Mi-am pierdut portmoneul.
Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...IH habe main portmone fărlorăn)
Notă: Portmonnaie este de origine franceză, dar folosit în germană.
Eu sunt bolnav.
Ich bin krank. (IH bin cranc)
Sunt rănit.
Ich bin verletzt. (IH bin fărlețt)
Am nevoie de un doctor.
Ich brauche einen Arzt. (IH brauhă ainăn Arțt)
Pot să folosesc telefonul tău / dvs.?
Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can iH dain / Ir telefon benuțăn)

Numere[modificare]

1
eins (ains)
2
zwei (țvai)
3
drei (drai)
4
vier (fir)
5
fünf (fiunf)
6
sechs (zex)
7
sieben (zibăn)
8
acht (aht)
9
neun (noin)
10
zehn (țen)
11
elf (elf)
12
zwölf (zviolf)
13
dreizehn (draițen)
14
vierzehn (firțen)
15
fünfzehn (fiunfțen)
16
sechzehn (zehțen)
17
siebzehn (zibțen)
18
achtzehn (ahtțen)
19
neunzehn (noințen)
20
zwanzig (țvanțiH)
21
einundzwanzig (ain und țvanțiH)
22
zweiundzwanzig (țvai und țvanțiH)
23
dreiundzwanzig (drai und țvanțiH)
30
dreißig (draisih)
40
vierzig (firțih)
50
fünfzig (fiunfțih)
60
sechzig (zehțih)
70
siebzig (zibțih)
80
achtzig (ahtțih)
90
neunzig (noințih)
1000
(ein)tausend (tauzănd)
100
(ein)hundert (hundărt)
200
zweihundert (țvai hundărt)
300
dreihundert (drai hundărt)
1990
neunzehnhundert neunzig
2000
zweitausend (țvai tauzănd)
1.000.000
eine Million (aină milion)
1.000.000.000
eine Milliarde (aină miliardă)
1.000.000.000.000
eine Billion (aină bilion)
numărul _____ (tren, autobuz, etc.)
Nummer _____ (număr)
jumătate
halb (halb)
jumătatea
die Hälfte (dii helfte)
mai puțin
weniger (venigăr)
mai mult
mehr (meer)

Timp[modificare]

acum
jetzt (iețt)
mai târziu
später (șpetăr)
înainte
vor (for)
dimineață
Morgen (morgăn)
dimineața
morgens (morgăns)
mâine dimineață
morgen früh (morgăn friuh)
după-amiază
Nachmittag (nahmitag)
după-amiaza
nachmittags (nahmitags)
seară
Abend (abănd)
seara
abends (abănds)
noapte
Nacht (naht)
noaptea
nachts (nahts)

Ceasul[modificare]

ora unu
ein Uhr (ain Uur)
ora două
2 Uhr (țvei Uur)
prânz
12 Uhr sau Mittag (țvoelf Uur sau Mitag)
ora treisprezece
13 Uhr (draițen Uur)
ora paisprezece
14 Uhr (firțen Uur)
miez de noapte
Mitternacht sau 0 Uhr sau 24 Uhr (mitărnaht sau nul Uur sau fir und țvanțih Uur)

Durată[modificare]

_____ minut(e)
_____ Minute(n) (Minută (Minutăn))
_____ oră(ore)
_____ Stunde(n) (Ștundă (Ștundăn))
_____ zi(le)
_____ Tag(e) (Tag(ă))
_____ săptămână(săptămâni)
_____ Woche(n) (Vohă (Vohăn))
_____ lună(luni)
_____ Monat(e) (Monat (Monată))
_____ an(i)
_____ Jahr(e) (Iaar(ă))

Zile[modificare]

astăzi
heute (hoi-tă)
ieri
gestern (GEȘ-tern)
mâine
morgen (MOR-găn)
săptămâna aceasta
diese Woche (DII-ză VO-hă)
ultima săptămână
letzte Woche (LEȚ-tă VO-hă)
săptămâna următoare
nächste Woche (NEHC-stă VO-hă)
Luni
Montag (MON-tag)
Marți
Dienstag (DINS-tag)
Miercuri
Mittwoch (MIT-voh)
Joi
Donnerstag (DO-nărs-tag)
Vineri
Freitag (FRAI-tag)
Sâmbătă
Samstag (ZAMS-tag)
Duminică
Sonntag (ZON-tag)

Lunile anului[modificare]

Ianuarie
Januar (Ianuar)
Februarie
Februar (Februar)
Martie
März (Merț)
Aprilie
April (April)
Mai
Mai (Mai)
Iunie
Juni (Iuni)
Iulie
July (Iuli)
August
August (August)
Septembrie
September (Zeptembăr)
Octombrie
Oktober (Octobăr)
Noiembrie
November (Novembăr)
Decembrie
Dezember (Dețembăr)

Scrierea ceasului și a datei[modificare]

Data și ceasul se scriu exact în aceași formă ca și în română, lucru care se întâmplă și în multe alte limbi europene. De exemplu, data și timpul se scrie:

  • 24 Aug 2004, 15.30 (dacă notați un punct după numărul 24, (24.) asta înseamnă ziua a 24-a)

Culori[modificare]

negru
schwarz (șvarț)
alb
weiß (vais)
gri
grau (grau)
roșu
rot (rot)
albastru
blau (blau)
galben
gelb (ghelb)
verde
grün (griun)
portocaliu
orange (o-RANJ)
roz
rosa (RO-za)
maro
braun (braun)

Transport[modificare]

Autobuz și tren[modificare]

Cât costă biletul spre _____? (autobuz, tren)
Wieviel kostet eine Fahrkarte nach _____? (Vifiil costăt aină Farcartă nah _____)
Cât costă un bilet spre _____? (avion)
Wieviel kostet ein Ticket nach _____? (Vifiil costăt ain Tichet nah _____)
Un bilet până la _______, vă rog.
Bitte eine Fahrkarte nach _____. (Bită aină Farcartă nah _____.)
Unde merge acest tren/autobuz?
Wohin fährt dieser Zug/Bus? (Vohăn fert diiză Țug/Bus?)
Unde este trenul/autobuzul spre _____?
Wo ist der Zug/Bus nach _____? (Vo ist der Țug/Bus nah _____?)
Oprește acest tren/autobuz în _____?
Hält dieser Zug/Bus in _____? (Helt diizăr Țug/Bus in _____?)
Când pleacă acest tren/autobuz la _____?
Wann fährt der Zug/Bus nach _____ ab? (Van fert der Țug/Bus nah _____?)
La ce oră ajunge acest tren/autobuz în _____?
Wann kommt dieser Zug/Bus in _____ an? (Van comt diizăr Țug/Bus in _____ an?)

Direcții[modificare]

Cum ajung la _____ ? (orașe)
Wie komme ich nach _____ ? (Vii come iH nah _____ ?)
Cum ajung la _____ ? (locuri, străzi)
Wie komme ich zu _____ ? (Vii come iH țu _____ ?)
...gară?
...der Bahnhof? (der Banhof?)
...stația de autobuz?
...die Bushaltestelle? (dii Bushaltăștele?)
...aeroport?
...der Flughafen? (der Flughafăn?)
...centru?
...der Stadtmitte? (der Ștadmite?)
...căminul pentru tineri?
...die Jugendherberge? (dii Iugăndherberge?)
...hotelul _____ ?
...das _____ Hotel? (das _____ Hotel?)
...consulatul Român/Moldovean?
...das ____ Konsulat? (das _____ Consulat?)
Unde se află multe...
Wo gibt es viele... (?) (Vo gibt es filă...?)
...hoteluri?
...Hotels? (Hotels?)
...restaurante?
...Restaurants? (Restorants?)
...cluburi de noapte?
...Bars? (Bars?)
...cluburi?
...Kneipen? (Cnaipăn?)
...atracții turistice?
...Sehenswürdigkeiten? (Zeănsviurdihcaităn?)
Poți / Puteți să-mi arătați pe hartă
Kannst du / Können Sie mir das auf der Karte zeigen? (Canst du / Keonăn zi mir das auf der carte țaigăn)
stradă
Straße (Ștrase)
La stânga.
Links abbiegen. (Linx abiigăn.)
La dreapta.
Rechts abbiegen. (Rehț abiigăn.)
stânga
links (linx)
dreapta
rechts (rehț)
înainte
geradeaus (gheradăaus)
spre _____
Richtung _____ (Rihtung)
după _____
nach dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (nah dem(m) / der(f) / dem(n)_____)
înainte de _____
vor dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (for dem(m) / der(f) / dem(n)_____)
Fii/Fiți atent la _____.
Achte/Achten Sie auf den(m)/die(f)/das(n) _____. (Ahte / Ahtăn zi auf den(m) / die(f) / das(n) _____.)
intersecție
Kreuzung (Croițung)
nord
Norden (Nordăn)
sud
Süden (Siudăn)
est
Östen (Eostăn)
vest
Westen (Vestăn)
în sus/la deal
bergauf (bergauf)
în_jos/la_vale
bergab (bergab)

Taxi[modificare]

Taxi!
Taxi! (Taxi!)
Duceți-mă la _____, vă rog.
Bitte bringen Sie mich zu/nach _____. (Bitte bringen Zii mih țu / nah _____.)


Notă: Folosiți 'zu' pentru străzi și locuri și 'nach' pentru orașe și sate.

Cât costă până la _____?
Wieviel kostet es zu/nach _____? (Viifil costăt es țu / nah _____?)
Duceți-mă acolo, vă rog.
Bringen Sie mich bitte dahin. (Bringen Zii mih bită dahin.)

Gazdă[modificare]

Aveți câteva camere disponibile?
Haben Sie noch Zimmer frei? (Habăn Zi noh Țimăr frai?)
Cât costă o cameră pentru o persoană/două persoane?
Wieviel kostet ein Einzelzimmer/Doppelzimmer? (Vifiil costăt ain Aințălțimăr/Dopălțimăr...)
Are camera...
Hat das Zimmer... (Hat das Țimăr...)
...cearșafuri?
...Bettlaken? (Betlakăn?)
...o baie? (toaletă)
...eine Toilette? (aină Toilete)
...un duș? (shower)
...eine Dusche? (aină Dușă)
...un telefon?
...ein Telefon? (ain Telefon)
...un TV?
...einen Fernseher? (ainăn Fernzehăr)
Pot să văd camera mai întâi?
Kann ich das Zimmer zuerst sehen? (Can iH das Țimăr țuerst zeăn?)
Aveți ceva mai liniștit?
Haben Sie etwas ruhigeres? (Habăn Zii etvas ru-i-gărăs)
...mai mare?
...größeres? (groesărăs)
...mai curat?
...sauberes? (zaubărăs)
...mai ieftin?
...billigeres? (biligărăs)
OK, o iau.
OK, ich nehme es. (Ochei, iH neme es.)
Voi sta _____ noapte (nopți).
Ich bleibe eine Nacht (_____ Nächte). (IH blaibă aină Naht (_____ Nehte).)
Notă: Plural pentru 'Nacht' este 'Nächte' (Nehtă).
Puteți să-mi sugerați/recomandați un alt hotel?
Können Sie mir ein anderes Hotel empfehlen? (Coenăn Zii mir ain andărăs Hotel empfelăn?)
Aveți un seif?
Haben Sie einen Safe? (Habăn Zii ainăn Zafă?)
...dulapuri cu cheie?
...Schließfächer? (Șliisfehăr?)
Este inclus micul-dejun/cina?
Ist das Frühstück/Abendessen inklusive? (Ist Friuștiuc / Abăndesăn inClusif?)
La ce oră este micul-dejun /cina?
Wann gibt es Frühstück/Abendessen? (Van gibt es Friuștiuc / Abăndesăn?)
Vă rog să-mi curățați camera.
Würden sie bitte mein Zimmer sauber machen. (Viurdăn Zii bită main Țimăr zaubăr mahăn?)
Mă puteți trezi la _____?
Können Sie mich um _____ Uhr wecken? (Coenăn Zii mih um _____ Uur vecăn?)
Vreau să plec.
Ich möchte gehen. (IH miohte gheăn.)

Bani[modificare]

Acceptați lei românești / moldovenești?
Nehmen Sie rumänische / moldawische lei? (Nemăn Zi rumenișe / moldavișe lei?)
Acceptați cărți de credit?
Kann ich mit Kreditkarte zahlen? (Can iH mit Creditcarte țalăn?)
Puteți să-mi schimbați niște bani?
Können Sie für mich Geld wechseln? (Cheonăn zi fiur miH geld vehsăln?)
Unde pot să schimb bani?
Wo kann ich Geld wechseln? (Vo can iH geld vehsăln?)
Puteți să-mi schimbați un cec de călătorie?
Kann ich hier Traveler-Schecks einlösen? (Can iH hiir Travălăr-Șecs ainliosăn?)
Unde pot să schimb un cec de călătorie?
Wo kann ich Traveler-Schecks tauschen? (Vo can iH Travălăr-Șecs taușăn?)
Care este rata de schimb?
Was ist der Wechselkurs? (Vas ist der Vecsălcurs?)
Unde este un bancomat (ATM)?
Wo ist ein Geldautomat? (Vo ist ain Geldautomat?)

Mâncare[modificare]

O masă pentru o persoană/doi oameni, vă rog.
Ein Tisch für eine Person/zwei Personen, bitte. (Ain tiȘ fiur aină perzon/țvai perzonăn, bitte.)
Pot să văd meniul, vă rog?
Ich hätte gerne die Speisekarte? (IH hetă ghernă dii Șpaizăcartă?)
Aveți o specialitate a casei?
Gibt es eine Spezialität des Hauses? (Gibt es aină Șpețialitet des Hauzăs?)
Există o specialitate locală?
Gibt es eine Spezialität aus dieser Gegend? (Gibt es aine Șpețialitet aus dieză Gegănd?)
Sunt vegetarian.
Ich bin Vegetarier. (IH bin Feghetarir.)
Nu mănânc porc.
Ich esse kein Schweinefleisch. (IH ese cain Șvainăflaiș)
Nu mănânc decât cușer.
Ich esse nur koscher. (IH ese nur coșăr.)
Ați putea să îl/o faceți mai puțin gras(ă)?
Könnten Sie es bitte nicht so fett machen? (Cheontăn zi es bite niht zo fet mahăn?)
meniul zilei
Tagesessen (Tagăsesăn)
a la carte
a la carte (...)
mic-dejun
Frühstück (Friuștiuc)
pachet
Lunch sau zweites Frühstück (Lunci sau Friuștiuc)
cafea
Kaffee (Cafee)
mâncare de prânz
Mittagessen (Mittagesăn)
Aș vrea _____.
Ich möchte _____. (IH meohtă _____.)
Vreau de mâncare cu ____
Ich möchte etwas mit ____ (IȘ meohtă etvas mit ____)
pui
Huhn (Hun)
carne de vită
Rindfleisch (Rindfleiș)
pește
Fisch (Fiș)
șuncă
Schinken (Șincăn)
crenvuști
Wurst (Vurst)
brânză
Käse (Cheze)
ouă
Eier (Aiăr)
salată
Salat (Zalat)
legume (proaspete)
(frisches) Gemüse ((frișăs) Gemiuze)
fructe (proaspete)
(frisches) Obst ((frișăs) Obst)
pâine
Brot (Brot)
pâine prăjită
Toast (Toast)
macaroane
Nudeln (Nudăln)
orez
Reis (Rais)
fasole
Bohnen (Bonăn)
Ați putea să-mi aduceți un pahar de _____?
Könnte ich ein Glas _____ haben? (Coente iH ain Glas _____ habăn?)
Ați putea să-mi aduceți o cană cu _____?
Könnte ich eine Tasse _____ haben? (Coente iH aină Tasă _____ habăn)
Îmi aduceți o sticlă de _____?
Könnte ich eine Flasche _____ haben? (Coente iH aină Flașă _____ habăn?)
cafea
Kaffee (Cafee)
ceai
Tee (Tee)
suc
Saft (Zaft)
apă minerală
Mineralwasser sau Sprudel(-wasser) (Mineralvasăr sau Șprudăl)
apă (plată)
Leitungswasser (Laitungsvasăr)
bere
Bier (Biir)
Notă: Măcar în Germania și Austria, ar trebui să menționați ce fel de bere vă trebuie. Există: Export ('Lager' în Elveția), Pils, Hefeweizen ('Weißbier' în Bavaria), dunkels Hefeweizen, Alt (în Rheinland), Kölsch ("în Köln"), Bockbier (câteodată în sudul Germaniei).
vin roșu/alb
Rot-/Weiß-wein (Rot-/Vais-vain)
Îmi dați puțin(ă) _____?
Kann ich etwas _____ haben? (Can iH etvas _____ habăn?)
sare
Salz (Salț)
piper
Pfeffer (Pfefăr)
unt
Butter (buttăr)
Mă scuzați, ospătar! (captarea atenției chelnerilor)
Entschuldigung! (Entșuldigung!)
Am terminat.
Ich bin fertig. (IH bin fertih.)
A fost delicios.
Es war hervorragend. (Es var herfor-ragănd.)
Vă rog luați farfuriile.
Würden Sie bitte abräumen? (Viurdăn Zii bitte abroimăn)
Nota, vă rog.
Die Rechnung, bitte. (Dii Rehnung, bită.)

Baruri[modificare]

Serviți alcool?
Haben Sie alkoholische Getränke? (Habăn Zii alcoolișe Getrenche?)
Este cu servire la masă?
Kommt eine Bedienung zum Tisch? (Comt aine Bediinung țum Tiș?)
O bere/două beri, vă rog.
Ein Bier/zwei Bier, bitte. (Ain Biir/țvai Biir, bitte)
Notă: Măcar în Germania și Austria, ar trebui să menționați ce fel de bere vă trebuie. Există: Export ('Lager' în Elveția), Pils, Hefeweizen ('Weißbier' în Bavaria), dunkels Hefeweizen, Alt (în Rheinland), Kölsch ("în Köln"), Bockbier (câteodată în sudul Germaniei).
Un pahar de vin roșu/alb, vă rog.
Ein Glas Rot-/Weißwein, bitte. (Ain Glas Rot-/Vaisvein, bitte)
Un sfert/O optime de vin roșu, vă rog.
Ein Viertel/Achtel Rotwein, bitte. (Ain Firtăl/Ahtăl Rotvain, bitte)
Notă: Este un obicei comandarea vinului la sfert sau optime (dintr-un litru).
O bere mică/mare, vă rog
Ein großes/kleines Bier, bitte. (Ain grosăs/clainăs Bir, bitte)
La jumătate, vă rog. (o halbă de bere)
Eine Halbe, bitte. (Aine Halbe, bitte)
Notă: Probabil, acest lucru nu va fi înțeles în nordul Germaniei.
O sticlă, vă rog.
Eine Flasche, bitte. (Aine Flașe, bitte)
Un cola cu rom, vă rog.
Bitte eine Cola mit Rum. (Bitte aine Cola mit Rum)
Notă: În germană, la fel ca în română produsul în care se toarnă aroma, este pus pe primul loc.
whiskey
Whiskey (Uiski)
vodka
Wodka (Vodca)
rom
Rum (Rum)
apă
Wasser (Vasăr)
suc de club
??? (...)
apă tonică
tonic water (tonic uatăr)
suc de portocale
Orangensaft sau doar O-Saft (Oranjănzaft sau O-Zaft)
Cola (suc)
Cola (Cola)
Aveți cumva ceva gustări?
Haben Sie irgendwelche Snacks? (Habăn Zii irgăndvelhe Snecs?)
Încă unul(m)/una(f), vă rog.
Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte. (Noh ainăm(m)/aine(f)/ains(n), bitte)
Încă un rând, vă rog.
Noch eine Runde, bitte. (Noh aine Runde, bitte)
Când se închide?
Wann schließen Sie? (Van șliisăn Zii?)

Cumpărături[modificare]

Aveți așa ceva, mărimea mea?
Haben Sie das in meiner Größe? (Habăn Zi das in mainăr Groese?)
Cât costă?
Was kostet das? (Vas kostăt das?)
E prea scump.
Das ist zu teuer. (Das ist țu toiăr)
Acceptați _____?
Nehmen Sie _____? (Nemăn Zi _____?)
scump
teuer (toiăr)
ieftin
billig / günstig (bilih / ghiunstih)
Nu-mi permit (de plătit).
Ich kann es mir nicht leisten. (Ih can es mir niht laistăn)
Nu-l/N-o vreau.
Ich will es nicht. (IȘ vil es niht)
Știu că acesta nu este prețul normal.
Ich weiß, dass das nicht der normale Preis ist. (Ih vais, das das niht der normale Prais ist)
Mă înșelați.
Sie wollen mich abzocken. (Zii volăn mih abțocăn)
Notă: De fapt, traducerea ar fi: Sie betrügen mich. Dar sună prea dur. Cuvântul abzocken este mai degrabă familiar (a păcăli).
Nu mă interesează.
Ich bin nicht daran interessiert. (Ih bin niht daran interesiirt)
OK, îl/o iau.
OK, ich nehme es. (OK, Ih neme es)
Îmi dați o pungă?
Kann ich eine Tüte haben? (Can ih aine Tiute habăn?)
Expediați (în străinătate)?
Versenden Sie auch (nach Übersee)? (Verzendăn Zi auh (nah Ueberze)?)
Am nevoie de ...
Ich brauche ... (IȘ brauhe ...)
...pastă de dinți.
...Zahnpasta. (...Țanpasta)
...o periuță de dinți.
...eine Zahnbürste. (...aine Țan briuste)
...tampoane.
...Tampons. (...Tampons)
...săpun.
...Seife. (...Zaife)
...șampon.
...Shampoo. (...Șampu)
...ceva contra la dureri. (ex. aspirină sau nurofen)
...Schmerzmittel. (...Șmerțmităl)
Notă: Medicamente găsiți doar în farmaciii, dar excepții se pot întâlni în drogherii...
...ceva pentru răceală.
...etwas gegen Erkältung. (...etvas gegpn Ercheltung)
...tablete pentru stomac.
....Magentabletten (...Magpntabletăn)
...un brici.
...ein Rasierer. (...ain Razirăr)
...o lamă. (de ras)
...eine Rasierklinge. (...aine Taziirclinge)
...o umbrelă de ploaie.
...ein Regenschirm. (ain Regănșirm)
...loțiune de plajă.
...Sonnencreme. (...Zonăncreme)
...o vedere.
...eine Postkarte. (...aine Postcarte)
...timbre.
...Briefmarken. (...Brifmarcăn)
...baterii.
...Batterien. (...Bateriăn)
...hârtie pentru scris.
...Schreibpapier. (...Șraibpapiir)
...un pix.
...ein Stift. (...ain Știft)
...cărți în română.
...rumänischsprachige Bücher. (...rumeniș-șprahige Biuhăr)
...reviste în română.
...rumänischsprachige Zeitschriften. (...rumeniș-șprahige Țaitșriftăn)
...un ziar în română.
...eine rumänischsprachige Zeitung. (...aine rumeniș-șprahige Țaitung)
...un dicționar român-german.
...ein Rumänisch-Deutsch Wörterbuch. (...ain Rumeniș-Doitș Voertărbuh)

Mașini[modificare]

Vreau să închiriez o mașină.
Ich möchte ein Auto leihen. (Ih miohte ain Auto laiăn)
Primesc asigurare?
Kann ich es versichern? (Can Ih es fărziihărn?)
stop (semn de circulație)
stop (stop)
sens unic
Einbahnstraße (Ainbanștrase)
a da prioritate
Vorfahrt gewähren (Forfart gheverăn)
parcarea interzisă
Parkverbot (Parcvărbot)
limită de viteză
Geschwindigkeitsbeschränkung (Geșvindihcaits-beșrencung)
benzinărie
Tankstelle (Tancștele)
benzină
Benzin (Bențin')
motorină
Diesel (Dizăl)

Autorități (contact)[modificare]

N-am făcut nimic.
Ich habe nichts getan. (Ih HAbe nihts geTAN)
A fost o neînțelegere.
Das war ein Missverständnis. (Das var ain mis-văr-STEND-nis)
Unde mă duceți?
Wohin bringen Sie mich? (vohin bringăn zi mih?)
Sunt arestat?
Bin ich verhaftet? (BIN ih vărhaftet)
Sunt un cetățean român/moldovean.
Ich bin rumänischer/moldawisher Staatsbürger. (Ih bin rumenișăr / moldavișăr Ștațbiurgăr)
Vreau să vorbesc cu ambasada/consulatul român/moldovean.
Ich will die rumänische/moldawisch Botschaft / das rumänische/moldawische Konsulat sprechen. (Ih vil dii rumenișe/moldavișe Botșaft / das rumenișe/moldavișe Consulat șprehăn)
Vreau să consult un avocat.
Ich will mit einem Anwalt sprechen. (Ih vil mit ainăm Anvalt sprehăn)
Pot eu să plătesc doar o amendă acum?
Kann ich jetzt einfach die Strafe zahlen? (Can Ih iețt ainfah dii Ștrafe bețalăn?)

Link-uri[modificare]



Complet Acesta este un articol complet, după cum și-l imaginează comunitatea. Dar există întotdeauna ceva de îmbunătățit și de actualizat. Dacă aveți informații despre această temă, fiți curajos și editați-l.