Alexandria (România)

Alexandria este un municipiu, reședința județului Teleorman, Muntenia, România. Orașul este așezat în sudul Câmpiei Române pe partea dreaptă a râului Vedea, în zona de contact a Câmpiei Boian cu Câmpia Găvanu-Burdea, la 41 de metri altitudine și are o suprafață de 9,56 km². Municipiul se află la 88 km distanță de București.

De știut

Istorie

Deși tânăr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate în zona în care este situat orașul au scos la iveală urme de viață datând din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu. În apropierea actualului oraș, în punctul numit "La Vii" (la 2 km spre nord) au fost descoperite urmele unei așezări geto-dace datând din sec V-IV î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenușie sau cărămizie, lucrate la roată cu linii de decor incizate. Pe malul stâng al râului Vedea a fost descoperită o așezare veche românească datând din sec. VIII-XI. Deci, viața a început pe acest teritoriu din zorii istoriei și s-a perpetuat, dezvoltat și perfecționat neîncetat în decursul veacurilor. Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice ingerință străină.

Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraș Turnu Severin), orașul și-a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 - 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale "Sfântul Alexandru" din municipiu.

În 1837 așezarea a fost distrusă în mare parte de un incendiu violent. Refăcută ulterior, așezarea a fost declarată oraș în 1840 printr-un hrisov domnesc care se păstrează la Muzeul de istorie al orașului. Hărnicia întemeietorilor, agricultori, meșteșugari și negustori, condițiile geografice și mai ales "Ekstruktia" - acea interesantă constituție pe care și-au alcătuit-o și după care s-au condus timp de 30 de ani: - "o pildă de gândire profund omenească, un exemplu de conducere democratică, prin reprezentanți aleși ai locuitorilor și un omagiu adus principiului de libertate și pașnică conlocuire a cetățenilor"-, toate au făcut ca Alexandria să evolueze, ca așezare, destul de energic.

Comerțul, dominat de afacerile cu cereale și vite, a constituit cea mai importantă ramură a vieții economice până la 1948. În a doua jumătate a secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX, la Alexandria aveau loc vestitele târguri anuale, cunoscute sub numele de Bâlciul Mavrodinului.

După reînființarea județului Teleorman, în anul 1968, devenind reședința acestuia, Alexandria beneficiază de importante investiții. Pe 27 iulie 1979 orașul Alexandria este declarat municipiu, în pofida faptului că orașul tocmai suferise mari pagube materiale de pe urma cutremurului din 4 martie 1977.

Alexăndrinenii s-au implicat în toate evenimentele de răscruce ale istoriei moderne a României: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Războiul de neatârnare (1877-1878), Răscoala țărănească din 1907; Războiul pentru reîntregirea patriei (1916-1919) și cel de-al doilea Război Mondial (1940-1945). Cu dăruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revoluția din decembrie 1989, iar în anii care au urmat, la toate marile transformări caracteristice perioadei de tranziție. Astfel, Alexandria își va afla ritmul propriu unei găsiri de sine, care să-i permită o integrare firească la nivel național și european.

Localizare

Orașul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mării, în câmpia joasă a Burnasului și în lunca râului Vedea, ce izvorăște din dealurile de la nord de Pitești și se varsă în Dunăre, la est de Zimnicea. Coordonatele geografice ale orașului sunt: paralela nordică de 43° și 38' și meridianul estic de 25° si 30".

Venire/Plecare

Cu mașina

Datorită așezării sale, orașul Alexandria a fost și continuă să fie un nod de căi de comunicație. Face legătura între capitala țării, București, și multe dintre orașele de provincie sau leagă aceste orașe între ele: D.N. 6 leagă Bucureștiul, prin Alexandria, de Roșiorii de Vede, Caracal, Craiova, Timișoara; D.N. 52 leagă Alexandria de Turnu Măgurele, Corabia, Calafat etc; D.N. 51 leagă Alexandria de Zimnicea; D.J. 504 leagă Alexandria de Pitești și Câmpulung; D.J. 601 leagă Alexandria, prin Găești, de Târgoviște; D.J. 506 face legatura între Alexandria și Giurgiu. Distanțele în km între Alexandria și principalele orașe din zonă sunt: Alexandria - București, 89 km; Alexandria - Pitești, 120 km; Alexandria - Zimnicea, 45 km; Alexandria - Turnu Măgurele, 48 km; Alexandria - Giurgiu , 80 km.

Cu trenul

Orașul Alexandria se află pe linia ferată Roșiorii de Vede - Zimnicea, realizată la sfârșitul secolului trecut, când s-a construit și gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roșiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din țară.

Atracții turistice

• Catedrala ortodoxă cu hramul „Sfântul Alexandru”, construită între 1869 și 1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare realizate în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino
• Biserica „Sfinții apostoli Petru și Pavel” (1842-1846, restaurată în 1902-1904)
• Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1852)
• Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860)
• Biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii” (1859-1861)
• Monumentul ridicat în memoria țăranilor uciși în timpul Răscoalei din 1907
• Monumentul eroilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul primului război mondial
• Busturile lui Alexandru Ghica și Alexandru Ioan Cuza, realizate în anul 1914 de către sculptorul I. Iordănescu
• Muzeul de istorie

Cazare

• Parc Hotel, Str.Libertatii nr.245-249, 0.
• Rustic Hotel, Str.Vedea, Parc Padurea Vedea, 0.

Link-uri

• Alexandria în imagini
• Imagini vechi din Alexandria