Sari la conținut

Ghid de conversație polonez

De la Wikivoyage
Ghiduri de conversație > Ghid de conversație polonez
Cunoștințe de limbă polonă în Europa

Limba polonă este o limbă slavă care se scrie cu alfabetul latin plus câteva caractere specifice. Limba polonă este vorbită în Polonia dar și în regiuni învecinate și în localități din lume unde sunt stabilite comunități de polonezi.

Expresii politicoase = Zwroty grzecznościowe/ zvro.tî gjeci.noș.cio.ve

[modificare]
Dzień dobry
Bună ziua (gien do.brî)
Dzień dobry (dimineața)
Bună dimineața (gien do.brî (rano))
Dobry wieczór
Bună seara (do.brî vie.ciur)
Cześć
Salut (ceș.ci)
Jak leci?
Ce mai faci? (iac le.ci?)
Co u Pana słychać?
Ce mai faceți? (țo u pa.na suî.haci?)
Dziękuję, dobrze
Mulțumesc, bine. (gien.cu.ie, dob.je )
Dobranoc
Noapte bună (do.bra.noț)
Do widzenia
La revedere (do.vi.dze.ni.a )
Na razie
Pe curând (na ra.jie)
Dziękuję pięknie
Mulțumesc frumos (gien.cu.ie pienc.nie)
Proszę (ca răspuns la dziękuję)
Mulțumesc și eu (pro.șe, direct tradus, vă rog) sau Cu plăcere (zpșî.iem.noș.ciom, scris: z przyjemnością)
Proszę (rugăminte)
Vă rog (pro.șe)
Przepraszam
Îmi pare rău/Scuze (pșe.pra.șam)

Vocale în polonă

[modificare]
Vocală anterioară Vocală semianterioară Vocală centrală Vocală semiposterioară Vocală posterioară
Vocală închisă
i
u
ɛ  ɛ̃
ɔ  ɔ̃
a
Vocală cvasiînchisă
Vocală semiînchisă
Vocală mijlocie
Vocală semideschisă
Vocală cvasideschisă
Vocală deschisă

Sistemul vocalic al limbii poloneze este foarte simplu, conținând doar șase vocale orale și două vocale nazale. De altfel, poloneza, cașuba și polaba sunt singurele limbi slave care au păstrat vocale nazale existente în protoslavă. Toate vocalele poloneze sunt monoftongi. În trecut au existat și vocale lungi, dar au dispărut din cauza schimbărilor fonetice:

  • AFI: pronunțare fonetică internațională
  • AFI=[aː] (a lung) → AFI=[a] (a scurt) – în unele dialecte AFI=[ɔ] – scris a
  • AFI=[ɛː] (e lung) → AFI=[ɛ] (e scurt) – în unele dialecte AFI=[y] sau AFI=[i] – scris e
  • AFI=[iː] (i lung) → AFI=[i] (i scurt) – scris i
  • AFI=[ɨː] (y lung) → AFI=[ɨ] (y scurt) – scris y (pronunție aprox. [ î ])
  • AFI=[ɔː] (o lung) → AFI=[u] (u scurt) – scris ó
  • AFI=[uː] (u lung) → AFI=[u] (u scurt) – scris u
  • AFI=[ãː] (a nazal lung) → AFI=[ɔ̃ ](o nazal scurt) – scris ą (pronunție aprox. [on], cu n f. scurt)

De observat că AFI=[u] care a fost în trecut AFI=[ɔː] rămâne distinct în grafie ca ó. Până în secolul al XIX-lea, AFI=[ɛː] s-a scris é, iar AFI=[aː] – á, dar aceste litere au ieșit din uz.

Consoane

[modificare]
Loc de articulare → Labiale Coronale Dorsale
Mod de articulare ↓ Bilabiale La­bio‐
den­tale
Den­tale Al­veo­lare Post‐
al­veo­lare
Alveolo‐
palatale
Pa­la­tale Ve­lare
Nazale    m    n    ɲ
Oclusive p b t d c ɟ k ɡ
Fricative f v s z ʃ ʒ ɕ ʑ ç x
Africate ʦ ʣ ʧ ʤ ʨ ʥ
Sonante    j
Vibrante    r
Laterale    l
De asemenea există o consoană sonantă labiovelară [w].

Sistemul consonantic al limbii poloneze este mult mai bogat decât cel vocalic. Se caracterizează prin serii de consoane africate și palatale, care au apărut după patru palatalizări în limba protoslavă, plus două care au apărut în poloneză și bielorusă. Retroflexele și africatele sonore sunt adesea notate cu digrame. Consoanele palatale (cunoscute în terminologia fonetică slavă cu denumirea de „consoane moi”) sunt marcate ori prin accent ascuțit, ori printr-un i care le urmează.

Accent

[modificare]

În limba poloneză accentul cade în general pe silaba penultimă a cuvântului, de exemplu zrobił='zro.biu („a făcut”), zrobili=zro'bi.li („au făcut”).

Excepții în limba standard:

  • verbele la persoana I și a II-a plural ale timpului trecut, de exemplu zrobiliśmy=zro.bi.liș.mî („noi am făcut”) – accentul cade pe antepenultima silabă
  • verbele la condițional, de exemplu zrobiłbym=zro.biu.bîm („aș face”) – accentul cade pe antepenultima silabă
  • verbele la persoana I și a II-a plural ale condiționalului, de exemplu zrobilibyśmy („am face”) – accentul cade pe silaba a patra de la sfârșitul cuvântului
  • Unele cuvinte împrumutate din limba latină sunt și ele accentuate pe silaba a patra de la sfârșitul cuvântului, dar această accentuare tinde să devină arhaică în ultimii 50 de anii.

Explicația acestui accent neregulat la verbe este că terminațiile verbelor la trecutul simplu și condițional nu sunt la origine sufixe, ci formele enclitice conjuncte ale verbului auxiliar być („a fi”), corespunzătoare formelor disjuncte żeśmy zrobili, respectiv bym zrobił, care au devenit mai puțin frecvente. Astfel, există tendința ca formele conjuncte să fie reanalizate ca sufixe și, prin urmare, ca accentul să se mute pe penultima silabă. Aici sunt cuvinte grupate pe domenii de interes.


Miesiące = mie.șion.țe (lunile)

[modificare]
  • styczeń - ianuarie = stî.cen
  • luty - februarie = lutî
  • marzec - martie = ma.jeț
  • kwiecień - aprilie = cfie.cien
  • maj - mai
  • czerwiec - iunie = cer.vieț
  • lipiec - iulie = li.pieț
  • sierpień - august = șier.pien
  • wrzesień - septembrie = vje.șien
  • październik - octombrie = paz.gier.nic
  • listopad - noembrie = lis.to.pad
  • grudzień - decembrie = gru.gien

Kolory = co.lo.rî (culori)

[modificare]
  • biały - alb = bia.uî
  • różowy - roz = ru.jo.vî
  • czerwony - roșu = cer.vo.nî
  • pomarańczowy - portocaliu = po.ma.ran.cio.vî
  • brązowy - maro = bron.zo.vî
  • żółty - galben = juu.tî
  • szary - grey - gri = șa.rî
  • zielony - green - verde = jie.lo.nî
  • błękitny - cyan = buen.kit.nî
  • niebieski - blue - albastru = nie.bies.ki
  • czarny - black - negru = ciar.nî
  • fioletowy - violet, purple = fi.o.le.to.vî

Dni tygodnia (zilele săptămânii) = dni tî.god.nia

[modificare]
  • poniedziałek - Luni = po.nie.gia.uec
  • wtorek - Marți = fto.rec
  • środa - Wednesday = șro.da
  • czwartek - Thursday = cifar.tec
  • piątek - Friday = pion.tec
  • sobota - Saturday = so.bo.ta
  • niedziela - Sunday = nie.gie.la

Liczby (numere) = lici.bî

[modificare]
  • 1 - jeden; ie.den
  • 2 - dwa; dva
  • 3 - trzy; ciî
  • 4 - cztery; citerî
  • 5 - pięć; pien.ci
  • 6 - sześć; șes.ci
  • 7 - siedem; șie.dem
  • 8 - osiem; o.șiem
  • 9 - dziewięć; gie.vien.ci
  • 10 - dziesięć; gie.șien.ci
  • 11 - jedenaście; ie.de.nas.cie
  • 12 - dwanaście; dva.nas.cie
  • 13 - trzynaście; ciî.nas.cie
  • 14 - czternaście; citer.nas.cie
  • 15 - piętnaście; pien.tnas.cie
  • 16 - szesnaście; șes.nas.cie
  • 17 - siedemnaście; șie.dem.nas.cie
  • 18 - osiemnaście; o.șiem.nas.cie
  • 19 - dziewiętnaście; gie.vient.nas.cie
  • 20 - dwadzieścia; dva.gis.cia
  • 21 - dwadzieścia jeden;
  • ...;
  • 30 - trzydzieści; ciî.gis.ci
  • 40 - czterdzieści; citer.giș.ci
  • 50 - pięćdziesiąt; pienci.gi.șont
  • 60 - sześćdziesiąt; șes.gi.șont
  • 70 - siedemdziesiąt;
  • 80 - osiemdziesiąt;
  • 90 - dziewięćdziesiąt;
  • 100 - sto;
  • 101 - sto jeden;
  • ...;
  • 110 - sto dziesięć;
  • ...;
  • 200 - dwieście; dvie.scie
  • 300 - trzysta; ciî.sta
  • 400 - czterysta;
  • 500 - pięćset;
  • 600 - sześćset; șeș.ci.set
  • 700 - siedemset;
  • 800 - osiemset; o.șiem.set
  • 900 - dziewięćset;
  • 1000 - tysiąc; tî.șionț
  • 1001 - tysiąc jeden;
  • ...;
  • 1234 - tysiąc dwieście trzydzieści cztery; tî.șionț dvie.scie ciî.giș.ci cite.rî
  • ...;
  • 2000 - dwa tysiące; dva tî.șion.țe
  • 3000 - trzy tysiące; ciî tî.șion.țe
  • 4000 - cztery tysiące; cite.rî tî.șion.țe
  • 5000 - pięć tysięcy;
  • 6000 - sześć tysięcy; șes.ci tî.șion.țî
  • 7000 - siedem tysięcy;
  • 8000 - osiem tysięcy;
  • 9000 - dziewięć tysięcy;
  • 10 000 - dziesięć tysięcy;
  • 11 000 - jedenaście tysięcy;
  • 12 000 - dwanaście tysięcy; dva.nas.cie tî.șion.țî
  • ...;
  • 30 000 - trzydzieści tysięcy; ciî.giș.ci tî.șion.țe
  • 31 000 - trzydzieści jeden tysięcy;
  • 32 000 - trzydzieści dwa tysiące;
  • 35 000 - trzydzieści pięć tysięcy;
  • 301 000 - trzysta jeden tysięcy;
  • 302 025 - trzysta dwa tysiące dwadzieścia pięć;
  • 312 003 - trzysta dwanaście tysięcy trzy;
  • ...;
  • 1 000 000 - milion;
  • 2 000 000 - dwa miliony;
  • 3 000 000 - trzy miliony;
  • 4 000 000 - cztery miliony;
  • 5 000 000 - pięć milonów;
  • 6 000 000 - sześć milionów; șe.șci mi.li.o.nuv
  • ...;
  • 1 000 000 000 - miliard;
  • 2 000 000 000 - dwa miliardy;
  • 5 000 000 000 - pięć miliardów;
  • ...;
  • 1 000 000 000 000 - bilion;
  • 2 000 000 000 000 - dwa biliony; dva bi.li.onî
  • 5 000 000 000 000 - pięć bilionów;
  • ...;
  • 1 000 000 000 000 000 - biliard;
  • 2 000 000 000 000 000 - dwa biliardy;
  • 5 000 000 000 000 000 - pięć biliardów;
  • ...;

1st/1-ul - male/masc singular: pierwszy=pier.vșî, female s: pierwsza=pier.vșa, neutral s: pierwsze=pier.vșe, male-personal(men) plural: pierwsi=pier.vși, not-male-personal(women and others) plural: pierwsze;

2nd/2-lea - masc. sing.: drugi=dru.ghi, f s: druga, n s: drugie=dru.ghie, m-p p: drudzy=dru.dzî, n-m-p p: drugie;

3rd/3-lea - m s: trzeci=ce.ci, f s: trzecia=ce.cia, n s: trzecie=ce.cie, m-p p: trzeci, n-m-p p: trzecie;

4th - m s: czwarty=cifar.tî, f s: czwarta, n s: czwarte, m-p p: czwarci=cifar.ci, n-m-p p: czwarte;

5th - m s: piąty=pion.tî, f s: piąta, n s: piąte=pion.te 6th/6-lea - m s: szósty=șus.tî

Acest tabel prezintă cele mai folosite forme ale verbelor poloneze, care sunt distribuite în șase clase de conjugare. În paranteze unele pronunții, aproximative!

Formă conj. I II III IV V VI
Infinitiv dać „a da” (pronunție: daci) mieć „a avea” (p.: mieci) pić „a bea” (pici) ciągnąć „a trage” (ciongnonci) wziąć „a lua” (vjionci) iść „a merge pe jos” (isci)
Prezent 1 sg. daję mam piję ciągnę (ciongne) biorę (biore) idę (ide)
3 sg. daje ma pije ciągnie (ciongie) bierze (bieje) idzie (igie)
3 pl. dają (daion - o nazal) mają (maion, idem) piją (pion, idem) ciągną (ciongnon) biorą (bioron) idą (idon)
Imperativ 2 s g. daj (dai) miej (miei) pij (pii) ciągnij (ciongnii) bierz (biej) idź (igi)
2 pl. dajcie (daicie) miejcie (mieicie) pijcie (piicie) ciągnijcie (ciongiicie) bierzcie (biejcie) idźcie (igicie)
Participiu trecut sg. m. dał (dau) miał (miau) pił (piu) ciągnął (ciongnou) brał (brau) szedł (ședu, u scurt)
sg. f. dała (daua) miała (miaua) piła (piua) ciągnęła (ciongneua) brała (braua) szła (șua)
pl. m. dali mieli pili ciągnęli (ciongneli) brali szli
Viitor simplu 1 sg. dam [1] wypiję (vîpie) pociągnę (pociongne) wezmę (vejme) pójdę (puide)
3 sg. da wypije pociągnie (pociongnie) weźmie (vejmie) pójdzie (puigie)
3 pl. dadzą wypiją (vîpion) pociągną (pociongnon) wezmą pójdą (puidon)
Formă nepersonală dano miano pito ciągnięto (ciongnento) brano [2]
Participiu pasiv sg. m. dany miany pity ciągnięty brany
pl. m. dani miani pici ciągnięci (ciongnienci) brani
Gerunziu danie mienie picie ciągnięcie branie iście

Probleme în polonă

[modificare]
Lasă-mă/Lăsați-mă în pace.
Proszę mnie zostawić w spokoju. (pro.șe mnie zo.sta.vici vspo.co.iu)
Nu mă atinge/atingeți!
Proszę mnie nie dotykać! (pro.șe mnie nie do.tî.kaci)
Eu chem poliția.
Wezwę policję. (vez.me po.li.ți.e)
Poliția!
Policja! (po.li.ți.a)
Prindeți/Opriți hoțul!
Zatrzymać złodzieja! (za.tșî.maci zuo.gie.ia)
Am nevoie de ajutor.
Potrzebuję pomocy. (po.tșe.bu.ie po.mo.țî)
Este un caz de necesitate/urgență.
To nagła potrzeba. (to na.gua po.tșe.ba)
M-am rătăcit.
Zabłądziłem. (za.bon.gi.uem)
Am pierdut geanta.
Zgubiłem torbę.
Am pierdut portofelul.
Zgubiłem portfel.
Eu sunt bolnav.
Jestem chory.
Eu sunt rănit.
Jestem ranny.
Am nevoie de un medic.
Potrzebuję lekarza.
Pot/Am_voie să folosesc telefonul D-voastră?
Czy mogę użyć pana/pani telefonu?
Aici mă doare!
Tu mnie boli!

Pentru a învăța mai mult

[modificare]
  1. Deși mieć nu are formă de viitor simplu, alte verbe de conjugarea a doua au.
  2. Deși iść nu are formă pasivă, alte verbe de conjugarea a șasea au.