Discuție:Ghid de conversație italian

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikivoyage

Corecturi necesare[modificare]

Felicitări pentru iniţiativa ghidului de conversaţie italian. Consider ca modificările ar fi bine să fie făcute chiar de cei care lucrează efectiv la articol aşa că unele mici remarci se cer. Recomanzi adresarea cu forma de politeţe pe care o scrii „lei” uitând ca asta de fapt este forma curentă pentru „ea” (şi nu „ella” sau „essa” care sunt desuete). Doar „Lei” cu majusculă . Crede-mă pe mine.

La ghidul de pronunţie ţi-au scăpat „zz”, „gli”, „gn”, „qu” cu pronunţiile lor speciale. Poate că şi „cc” ar fi meritat atenţie ca să nu fi pronunţat ca în româneşte „cč” ci „čč”. Grupurile „ch”, „sc” şi „gh” sunt digrafe nu sunt diftongi neavând nici o vocală în grup. Asupra exemplelor nu insist, discuţiile ar fi interminabile şi nefolositoare.

Italian has two genders, masculine (-o, pl. -i) and feminine (-a, pl. -e), and some remnants of the neuter (uovo "egg", pl. uova). So a woman would say Mi sono persa while a man would say Mi sono perso. (precizează modelul englez)

Formele feminine sunt o obligaţie elementară şi nu ar trebui neglijate pentru că ar fi ridicol ca o femeie să spună „sono malato” sau „sono ferito”, italianul n-ar înţelege despre cine este vorba. Ai promis ca recomanzi doar formule de adresare politicoase pentru necunoscuţi dar esti inconsecvent. „Posso usare il tuo telefono?” Evident eşti în casă la cineva pe care-l cunoşti. Dacă întrebarea se pune pe stradă ar putea fi “Potrei usare del Suo telefonino/cellulare? (La început spui “suntem leneşi, ştiu” adică te dai italian dar traducerile te tradează pentru că sunt gândite în româneşte dar de asta nu se prind toţi). “Ho perduto la borsa”/ "Ho perso la borsa" unde “borsa” nu înseamnă bagaj ci geantă. Falsul prieten te-a trădat, în engleză “I lost my bag“. Bagaj este bagaglio. “Mi sono perduto” adică “Mi sono smarito/smarita”.

Numerele sunt deficiente, lipseşte forma feminină. Nu poţi număra maşini şi să spui „uno, due” ci „una, due”, mai departe ventuna, trentuna etc. Mattina şi mattino utilizate în mod aproape egal. „ora paisprezece” “(sono) le due di pomeriggio”. “ultima săptămână” vrei să spui “săptămâna trecută”.

Ai copiat şablonul englez unde cuvintele sunt scrise cu majusculă, amănunt nu numai inutil dar şi dăunător celor două limbi. Astfel apare “gri Grigio” cineva ar putea crede că în română culorile se scriu cu literă mică iar în italiană cu majusculă. Corectările sunt necesare.

La întrebarea “Dove arriva questo treno/autobus” răspunsul poate fi “Sul binario 42” (la peronul 42). La gară scrie “treni in partenza” şi “treni in arrivo”. E puţin probabil ca un italian să întrebe “dove parte” ci mai curând “dove va questo treno?”. “Dovè il treno/autobus per” de unde lipseşte “è”.

Transcrierea trebuie să ţină cont, pe de o parte de particularităţile pronunţiei românului şi, pe de altă parte de posibilitatea italianului de a înţelege. Transcriind “Come si arriva a ______ (come si ariva)” ariva cu un singur “r” altereaza enorm pronunţia şi, în unele cazuri, poate da naştere la confuzii de ex. sera (seară) şi serra (seră de flori). Pentru străini italienii scriu cuvântul “ar’riva” aşa cum şi spaniolii ar transcrie cuvântul “arriba” cu “ar’riba”, “r”-ul este puternic şi aproape rulat. Alte mici precizări: „autobus” (cu accentul pe "o") doar în oraş cel interurban este „pullman”; “stanza” abia cu un sens secundar înseamnă cameră. Altfel la hotel sun “camere” şi nu “stanze”.

Te-ai încurcat la “Avete una cassaforte (nella stanza)?” Ai scris “vestiare”. Se vede că nu ai călătorit sau nu ai sta la hoteluri. În cameră de hotel există un fişet propriu, de obicei ascuns în şifonier deci cassaforte = fişet, casă de bani.

Hai că m-ai tăiat! „O masă pentru o persoană/doi oameni, vă rog.” adică “O masă pentru o persoană/două persoane, vă rog.” Dacă spui „È una specialità locale?” este o constatare, o afirmaţie chiar dacă are semnul întrebării. Întrebarea începe cu dubitativul „C’è...?

„Vorrei un piatto con...” după care toate substantivele care urmează sunt greşit puse cu articol definit când s-ar cere un partitiv. „Vorrei un piatto con pesce”, Vorrei un piatto con delle uova” Cine ţi-a spus că găluşte se spune tagliatelle? Tagliatelle înseamnă tăieţei. Ai ales cuvântul cană pentru “Îmi aduceţi o cană cu _____? Posso avere una tazza di... caffè? Ai bea cafeaua din ceaşcă sau din cană?. Pentru expresso – tazzina.

“apă (plată)” nu este “l'acqua frizzante”, frizzante înseamnă apă care face bule, carbogazoasă. “A fost delicios. É squisito” Accentul greşit mai peste tot în text, nu "é" ci "è" pentru este. Corect: “è stato squisito”. Aici e corect: C'è il servizio al tavolo? Lasă “Un sfert/O optime de vin roşu, vă rog.” nu te complica. În engleză ”A pint, please“ merge cu o carafa mică, vă rog. (Un boccale, per favore.) “suc de club club soda” (este peste tot "club soda", adică sifon, eventual cu unele adausuri infime de săruri diferite) “apă donică (de schimbat t în loc de d) acqua tonica”.

Mă întreb ce mongol a făcut şablonul englez. Auzi întrebare: "Can I have a bag?" “Posso avere una busta?” Ca la Moscova în anii ’60. Este de la sine înţeles, cumpărătura ţi se înmânează ambalată în punga corespunzătoare, nu trebuie să o ceri. Mai întâi “busta” înseamnă “plic”. Fiind la cumpărături este vorba de un “bag” care în italiană este “borsa”, borsa delle spese” – sacoşa de cumpărături. Mă rog. Niciodată italianul nu o să spună că “Non posso permettermelo”, mai bine moare, dar aşa ceva nu spune.

Chiar crezi că poţi cumpăra un brici de oriunde? ...un brici. ...un rasoio care înseamnă maşină de ras (rasoio elettrico – maşină de ras electrică), ...o lamă. (de ras) – una lametta per il rasoio (dacă mai există aşa ceva în Italia!)

...un dicţionar român-german. ...un dizionario Rumeno-Italiano. Chiar aşa?. român-german = Rumeno-Italiano?

Problema rumeno/romeno. Italienii contiuă să spună “rumeno” chiar dacă o convenţie de peste 30 de ani spune că oficial este “romeno” Dicţionarele marilor editori respectă convenţia deci dicţionarul este “romeno-italiano”, “Parlo romeno” de la Vallardi.

«Sunt un cetăţean român/moldovean. » «Sono un/una cittadino/a rumeno/romena moldavo/moldava. Dacă faci corectările necesare o să iasă ceva formidabil. Întreabă-ma daca ai vreo nelămurire. --88.192.241.146 10 August 2006 01:39 (EEST)