Ghid de conversație polonez

Limba polonă este o limbă slavă care se scrie cu alfabetul latin plus câteva caractere specifice. Limba polonă este vorbită în Polonia dar și în regiuni învecinate și în localități din lume unde sunt stabilite comunități de polonezi.

Expresii politicoase = Zwroty grzecznościowe/ zvro.tî gjeci.noș.cio.ve

Dzień dobry: Bună ziua (gien do.brî)
Dzień dobry (dimineața): Bună dimineața (gien do.brî (rano))
Dobry wieczór: Bună seara (do.brî vie.ciur)
Cześć: Salut (ceș.ci)
Jak leci?: Ce mai faci? (iac le.ci?)
Co u Pana słychać?: Ce mai faceți? (țo u pa.na suî.haci?)
Dziękuję, dobrze: Mulțumesc, bine. (gien.cu.ie, dob.je )
Dobranoc: Noapte bună (do.bra.noț)
Do widzenia: La revedere (do.vi.dze.ni.a )
Na razie: Pe curând (na ra.jie)
Dziękuję pięknie: Mulțumesc frumos (gien.cu.ie pienc.nie)
Proszę (ca răspuns la dziękuję): Mulțumesc și eu (pro.șe, direct tradus, vă rog) sau Cu plăcere (zpșî.iem.noș.ciom, scris: z przyjemnością)
Proszę (rugăminte): Vă rog (pro.șe)
Przepraszam: Îmi pare rău/Scuze (pșe.pra.șam)

Vocale în polonă

Vocală anterioară

Vocală semianterioară

Vocală centrală

Vocală semiposterioară

Vocală posterioară

Vocală închisă

i

ɨ

u

ɛ • ɛ̃

ɔ • ɔ̃

a

Vocală cvasiînchisă

Vocală semiînchisă

Vocală mijlocie

Vocală semideschisă

Vocală cvasideschisă

Vocală deschisă

Sistemul vocalic al limbii poloneze este foarte simplu, conținând doar șase vocale orale și două vocale nazale. De altfel, poloneza, cașuba și polaba sunt singurele limbi slave care au păstrat vocale nazale existente în protoslavă. Toate vocalele poloneze sunt monoftongi. În trecut au existat și vocale lungi, dar au dispărut din cauza schimbărilor fonetice:

AFI: pronunțare fonetică internațională

AFI=[aː] (a lung) → AFI=[a] (a scurt) – în unele dialecte AFI=[ɔ] – scris a
AFI=[ɛː] (e lung) → AFI=[ɛ] (e scurt) – în unele dialecte AFI=[y] sau AFI=[i] – scris e
AFI=[iː] (i lung) → AFI=[i] (i scurt) – scris i
AFI=[ɨː] (y lung) → AFI=[ɨ] (y scurt) – scris y (pronunție aprox. [ î ])
AFI=[ɔː] (o lung) → AFI=[u] (u scurt) – scris ó
AFI=[uː] (u lung) → AFI=[u] (u scurt) – scris u
AFI=[ãː] (a nazal lung) → AFI=[ɔ̃ ](o nazal scurt) – scris ą (pronunție aprox. [on], cu n f. scurt)

De observat că AFI=[u] care a fost în trecut AFI=[ɔː] rămâne distinct în grafie ca ó. Până în secolul al XIX-lea, AFI=[ɛː] s-a scris é, iar AFI=[aː] – á, dar aceste litere au ieșit din uz.

Consoane

Loc de articulare →	Labiale		Coronale				Dorsale
Mod de articulare ↓	Bilabiale	Labio‐ dentale	Dentale	Alveolare	Post‐ alveolare	Alveolo‐ palatale	Palatale	Velare
Nazale	m		n				ɲ
Oclusive	p b		t d				c ɟ	k ɡ
Fricative		f v		s z	ʃ ʒ	ɕ ʑ	ç	x
Africate				ʦ ʣ	ʧ ʤ	ʨ ʥ
Sonante							j
Vibrante			r
Laterale			l
De asemenea există o consoană sonantă labiovelară [w].

Sistemul consonantic al limbii poloneze este mult mai bogat decât cel vocalic. Se caracterizează prin serii de consoane africate și palatale, care au apărut după patru palatalizări în limba protoslavă, plus două care au apărut în poloneză și bielorusă. Retroflexele și africatele sonore sunt adesea notate cu digrame. Consoanele palatale (cunoscute în terminologia fonetică slavă cu denumirea de „consoane moi”) sunt marcate ori prin accent ascuțit, ori printr-un i care le urmează.

Accent

În limba poloneză accentul cade în general pe silaba penultimă a cuvântului, de exemplu zrobił='zro.biu („a făcut”), zrobili=zro'bi.li („au făcut”).

Excepții în limba standard:

verbele la persoana I și a II-a plural ale timpului trecut, de exemplu zrobiliśmy=zro.bi.liș.mî („noi am făcut”) – accentul cade pe antepenultima silabă
verbele la condițional, de exemplu zrobiłbym=zro.biu.bîm („aș face”) – accentul cade pe antepenultima silabă
verbele la persoana I și a II-a plural ale condiționalului, de exemplu zrobilibyśmy („am face”) – accentul cade pe silaba a patra de la sfârșitul cuvântului
Unele cuvinte împrumutate din limba latină sunt și ele accentuate pe silaba a patra de la sfârșitul cuvântului, dar această accentuare tinde să devină arhaică în ultimii 50 de anii.

Explicația acestui accent neregulat la verbe este că terminațiile verbelor la trecutul simplu și condițional nu sunt la origine sufixe, ci formele enclitice conjuncte ale verbului auxiliar być („a fi”), corespunzătoare formelor disjuncte żeśmy zrobili, respectiv bym zrobił, care au devenit mai puțin frecvente. Astfel, există tendința ca formele conjuncte să fie reanalizate ca sufixe și, prin urmare, ca accentul să se mute pe penultima silabă. Aici sunt cuvinte grupate pe domenii de interes.

Miesiące = mie.șion.țe (lunile)

styczeń - ianuarie = stî.cen
luty - februarie = lutî
marzec - martie = ma.jeț
kwiecień - aprilie = cfie.cien
maj - mai
czerwiec - iunie = cer.vieț
lipiec - iulie = li.pieț
sierpień - august = șier.pien
wrzesień - septembrie = vje.șien
październik - octombrie = paz.gier.nic
listopad - noembrie = lis.to.pad
grudzień - decembrie = gru.gien

Kolory = co.lo.rî (culori)

biały - alb = bia.uî
różowy - roz = ru.jo.vî
czerwony - roșu = cer.vo.nî
pomarańczowy - portocaliu = po.ma.ran.cio.vî
brązowy - maro = bron.zo.vî
żółty - galben = juu.tî
szary - grey - gri = șa.rî
zielony - green - verde = jie.lo.nî
błękitny - cyan = buen.kit.nî
niebieski - blue - albastru = nie.bies.ki
czarny - black - negru = ciar.nî
fioletowy - violet, purple = fi.o.le.to.vî

Dni tygodnia (zilele săptămânii) = dni tî.god.nia

poniedziałek - Luni = po.nie.gia.uec
wtorek - Marți = fto.rec
środa - Wednesday = șro.da
czwartek - Thursday = cifar.tec
piątek - Friday = pion.tec
sobota - Saturday = so.bo.ta
niedziela - Sunday = nie.gie.la

Liczby (numere) = lici.bî

1 - jeden; ie.den
2 - dwa; dva
3 - trzy; ciî
4 - cztery; citerî
5 - pięć; pien.ci
6 - sześć; șes.ci
7 - siedem; șie.dem
8 - osiem; o.șiem
9 - dziewięć; gie.vien.ci
10 - dziesięć; gie.șien.ci
11 - jedenaście; ie.de.nas.cie
12 - dwanaście; dva.nas.cie
13 - trzynaście; ciî.nas.cie
14 - czternaście; citer.nas.cie
15 - piętnaście; pien.tnas.cie
16 - szesnaście; șes.nas.cie
17 - siedemnaście; șie.dem.nas.cie
18 - osiemnaście; o.șiem.nas.cie
19 - dziewiętnaście; gie.vient.nas.cie
20 - dwadzieścia; dva.gis.cia
21 - dwadzieścia jeden;
...;
30 - trzydzieści; ciî.gis.ci
40 - czterdzieści; citer.giș.ci
50 - pięćdziesiąt; pienci.gi.șont
60 - sześćdziesiąt; șes.gi.șont
70 - siedemdziesiąt;
80 - osiemdziesiąt;
90 - dziewięćdziesiąt;
100 - sto;
101 - sto jeden;
...;
110 - sto dziesięć;
...;
200 - dwieście; dvie.scie
300 - trzysta; ciî.sta
400 - czterysta;
500 - pięćset;
600 - sześćset; șeș.ci.set
700 - siedemset;
800 - osiemset; o.șiem.set
900 - dziewięćset;
1000 - tysiąc; tî.șionț
1001 - tysiąc jeden;
...;
1234 - tysiąc dwieście trzydzieści cztery; tî.șionț dvie.scie ciî.giș.ci cite.rî
...;
2000 - dwa tysiące; dva tî.șion.țe
3000 - trzy tysiące; ciî tî.șion.țe
4000 - cztery tysiące; cite.rî tî.șion.țe
5000 - pięć tysięcy;
6000 - sześć tysięcy; șes.ci tî.șion.țî
7000 - siedem tysięcy;
8000 - osiem tysięcy;
9000 - dziewięć tysięcy;
10 000 - dziesięć tysięcy;
11 000 - jedenaście tysięcy;
12 000 - dwanaście tysięcy; dva.nas.cie tî.șion.țî
...;
30 000 - trzydzieści tysięcy; ciî.giș.ci tî.șion.țe
31 000 - trzydzieści jeden tysięcy;
32 000 - trzydzieści dwa tysiące;
35 000 - trzydzieści pięć tysięcy;
301 000 - trzysta jeden tysięcy;
302 025 - trzysta dwa tysiące dwadzieścia pięć;
312 003 - trzysta dwanaście tysięcy trzy;
...;
1 000 000 - milion;
2 000 000 - dwa miliony;
3 000 000 - trzy miliony;
4 000 000 - cztery miliony;
5 000 000 - pięć milonów;
6 000 000 - sześć milionów; șe.șci mi.li.o.nuv
...;
1 000 000 000 - miliard;
2 000 000 000 - dwa miliardy;
5 000 000 000 - pięć miliardów;
...;
1 000 000 000 000 - bilion;
2 000 000 000 000 - dwa biliony; dva bi.li.onî
5 000 000 000 000 - pięć bilionów;
...;
1 000 000 000 000 000 - biliard;
2 000 000 000 000 000 - dwa biliardy;
5 000 000 000 000 000 - pięć biliardów;
...;

1st/1-ul - male/masc singular: pierwszy=pier.vșî, female s: pierwsza=pier.vșa, neutral s: pierwsze=pier.vșe, male-personal(men) plural: pierwsi=pier.vși, not-male-personal(women and others) plural: pierwsze;

2nd/2-lea - masc. sing.: drugi=dru.ghi, f s: druga, n s: drugie=dru.ghie, m-p p: drudzy=dru.dzî, n-m-p p: drugie;

3rd/3-lea - m s: trzeci=ce.ci, f s: trzecia=ce.cia, n s: trzecie=ce.cie, m-p p: trzeci, n-m-p p: trzecie;

4th - m s: czwarty=cifar.tî, f s: czwarta, n s: czwarte, m-p p: czwarci=cifar.ci, n-m-p p: czwarte;

5th - m s: piąty=pion.tî, f s: piąta, n s: piąte=pion.te 6th/6-lea - m s: szósty=șus.tî

Acest tabel prezintă cele mai folosite forme ale verbelor poloneze, care sunt distribuite în șase clase de conjugare. În paranteze unele pronunții, aproximative!

Formă		conj. I	II	III	IV	V	VI
Infinitiv		dać „a da” (pronunție: daci)	mieć „a avea” (p.: mieci)	pić „a bea” (pici)	ciągnąć „a trage” (ciongnonci)	wziąć „a lua” (vjionci)	iść „a merge pe jos” (isci)
Prezent	1 sg.	daję	mam	piję	ciągnę (ciongne)	biorę (biore)	idę (ide)
	3 sg.	daje	ma	pije	ciągnie (ciongie)	bierze (bieje)	idzie (igie)
	3 pl.	dają (daion - o nazal)	mają (maion, idem)	piją (pion, idem)	ciągną (ciongnon)	biorą (bioron)	idą (idon)
Imperativ	2 s g.	daj (dai)	miej (miei)	pij (pii)	ciągnij (ciongnii)	bierz (biej)	idź (igi)
Imperativ	2 pl.	dajcie (daicie)	miejcie (mieicie)	pijcie (piicie)	ciągnijcie (ciongiicie)	bierzcie (biejcie)	idźcie (igicie)
Participiu trecut	sg. m.	dał (dau)	miał (miau)	pił (piu)	ciągnął (ciongnou)	brał (brau)	szedł (ședu, u scurt)
	sg. f.	dała (daua)	miała (miaua)	piła (piua)	ciągnęła (ciongneua)	brała (braua)	szła (șua)
	pl. m.	dali	mieli	pili	ciągnęli (ciongneli)	brali	szli
Viitor simplu	1 sg.	dam	–^[1]	wypiję (vîpie)	pociągnę (pociongne)	wezmę (vejme)	pójdę (puide)
	3 sg.	da	–	wypije	pociągnie (pociongnie)	weźmie (vejmie)	pójdzie (puigie)
	3 pl.	dadzą	–	wypiją (vîpion)	pociągną (pociongnon)	wezmą	pójdą (puidon)
Formă nepersonală		dano	miano	pito	ciągnięto (ciongnento)	brano	–^[2]
Participiu pasiv	sg. m.	dany	miany	pity	ciągnięty	brany	–
Participiu pasiv	pl. m.	dani	miani	pici	ciągnięci (ciongnienci)	brani	–
Gerunziu		danie	mienie	picie	ciągnięcie	branie	iście

Probleme în polonă

Lasă-mă/Lăsați-mă în pace.: Proszę mnie zostawić w spokoju. (pro.șe mnie zo.sta.vici vspo.co.iu)
Nu mă atinge/atingeți!: Proszę mnie nie dotykać! (pro.șe mnie nie do.tî.kaci)
Eu chem poliția.: Wezwę policję. (vez.me po.li.ți.e)
Poliția!: Policja! (po.li.ți.a)
Prindeți/Opriți hoțul!: Zatrzymać złodzieja! (za.tșî.maci zuo.gie.ia)
Am nevoie de ajutor.: Potrzebuję pomocy. (po.tșe.bu.ie po.mo.țî)
Este un caz de necesitate/urgență.: To nagła potrzeba. (to na.gua po.tșe.ba)
M-am rătăcit.: Zabłądziłem. (za.bon.gi.uem)
Am pierdut geanta.: Zgubiłem torbę.
Am pierdut portofelul.: Zgubiłem portfel.
Eu sunt bolnav.: Jestem chory.
Eu sunt rănit.: Jestem ranny.
Am nevoie de un medic.: Potrzebuję lekarza.
Pot/Am_voie să folosesc telefonul D-voastră?: Czy mogę użyć pana/pani telefonu?
Aici mă doare!: Tu mnie boli!

Pentru a învăța mai mult

Cursuri A1-A2 - gramatică, dicționar, forum

↑ Deși mieć nu are formă de viitor simplu, alte verbe de conjugarea a doua au.
↑ Deși iść nu are formă pasivă, alte verbe de conjugarea a șasea au.

[1] Deși mieć nu are formă de viitor simplu, alte verbe de conjugarea a doua au.

[2] Deși iść nu are formă pasivă, alte verbe de conjugarea a șasea au.

[1]

[2]